.
.

12 septembrie 2009

Case noi, arhitectură tradiţională românească - arh. Liliana Chiaburu

Câteva dintre casele pe care le-am proiectat în ultimii ani.

Pentru o mai bună vizualizare, daţi clic pe fiecare imagine în parte.


Notariatul din Periş, Ilfov


Casă la Gogeasca, Prahova

.Casă la Dudu (comuna Roşu), Ilfov



Casă la Dudu (comuna Roşu), Ilfov






Casă la Schiulești, Prahova - proiect în lucru
(mai multe imagini cu acest proiect:




Casa Savu la Domnești, jud. Ilfov
casa este în construcție (martie 2013)




Casa Balasoiu



Casa la Balotesti


Mai multe proiecte de-ale mele aici:
.
.
.

58 de comentarii:

  1. E nemaipomenit ca cineva mai constuiteste in stilul romanesc traditional! Pe prima o voi folosi si eu ca inspiratie, imi place foarte mult. Unde se afla aceste case?

    RăspundețiȘtergere
  2. Si inca o intrebare: daca sunt noi, cine le-a proiectat? Dvs?

    RăspundețiȘtergere
  3. PS. Eu n-as fi pus tigla metalica la prima casa, ci ceramica.

    RăspundețiȘtergere
  4. Tigla nu este metalica, desi asa pare, ci din beton. Casele pe care le proiectez eu nu se potrivesc, intr-adevar cu tigla metalica, si asta este o conditie pe care o pun de la inceput beneficiarului.

    RăspundețiȘtergere
  5. Lasand tigla metalica la o parte, care nu intra in discutie, care ar fi criteriile de alegere intre acoperisul acesta din beton si cel ceramic? Eu optasem pentru ceramica, dar nu stiam ca se poate face si din beton. Imi dati un link catre o firma care face asa ceva? Sa studiez un pic problema... Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu personal prefer tigla ceramica in locul celei de beton. Cred ca arata mai bine si in timp imbatraneste, ceea ce eu consider ca este o calitate. Adica isi pastreaza calitatile dar aspectul se modifica, devine mai cald. Tigla de beton, insa, este preferata de multi pentru ca nu risca sa crape la cateva cicluri inghet-dezghet. Un dezavantaj al ei este greutatea mai mare decat a celei ceramice. Structura sarpantei trebuie sa fie ceva mai puternica pentru un astfel de acoperis.
    Am spus ca nu accept tigla metalica, insa fac exceptie in cazul acelor tigle metalice acoperite cu un strat de piatra. Este greu, totusi, sa impui prea multe conditii cuiva care isi face casa pentru el.
    Alte tipuri de invelitoare foarte agreabile ca aspect: invelitoarea de cupru (de ex. ultima casa din acesta postare) si invelitoarea de sindrila.
    Iata un link despre tigla de beton BRAMAC
    http://www.bramac.ro/de-ce-bramac/un-sistem-de-invelitori-multe-avantaje.html

    RăspundețiȘtergere
  7. felicitari! Din pacate (pentru mine) arhitectii pe care i-am contactat pentru o casa in stilul celor postate de dvs aici s-au uitat la mine ciudat si au incercat sa-mi bage pe gat proiecte gata facute; casa mea este acum la rosu si sper ca prin modul de finisare sa mai salvez ceva... Inca o data felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  8. Multumesc frumos!
    Cu grija la detalii si in alegerea materialelor se poate schimba destul de mult din infatisarea unei case. Va doresc sa iasa cat mai bine!

    RăspundețiȘtergere
  9. Ma bucur sa va descopar, va felicit si sper sa fie doar un inceput de blog. Suntem o familie (numai sot si sotie) care tocmai cauta idei pentru proiectul casei. Noi suntem foarte interesati de concepte si solutii moderne in arhitectura, chiar avangardiste. Conflictul - daca asa ceva e - vine din dorinta de a trai liber, in spatii deschise, functionale pana la limita cu minimalismul si admiratia pe care o avem pentru arhitectura pe care dumneavoastra o promovati si care este, pana la urma, parte a identitatii noastre. Sunt foarte putine case noi frumoase in Bucuresti si in imprejurimi, iar cele moderne si mai putine. Case noi, interesante, care ne-au placut cu adevarat si pe care le-am admirat cred ca am gasit vreo trei sau patru. Asta intr-un oras cu doua milioane de locuitori, este aproape incredibil. Poate nu am vazut destul, dar de ceva vreme ne uitam cu atentie in jur tocmai fiindca suntem in preajma unei decizii in ceea ce priveste casa noastra. Avem sute (daca nu mii) de idei, schite, poze si site-uri, cu toate conexiunile intre ele, dar stiun doar ce vrem si habar n-avem cum.
    Va intreb: credeti ca se poate proiecta o casa foarte moderna si totusi foarte romaneasca? Mai clar: si Rovere (care noua ne place ca idee) dar si notariatul din Peris? Eu cred ca da. Nu am intrebati cum ca nu stiu. Cred ca nu am gasit inca arhitectul.
    Ma bucur ca ati fost la Peris si Balteni, noi chiar in Balteni am cumparat un teren si acolo vrem sa ne facem casa. Il cumoastem si pe notar, are idei frumoase (stiti ca la un moment dat se documenta, ca solutie constructiva, despre casele din pamant: lut, chirpici, paie etc?)
    Sunt foarte interesat sa aflu opinia dumneavoastra si sa continuam discutia.
    Va felicit din nou!

    RăspundețiȘtergere
  10. Multumesc sincer pentru interes. Blogul acesta l-am inceput chiar intr-o doara, dar a avut loc o intamplare fericita, zic. Vrand sa-i dau adresa arhitectura-romaneasca.blogspot.com am constatat ca este ocupata de blogul lui Costin Patrascu pe care nu-l cunosteam si pe care contactandu-l a postat imediat pe blogul lui, din proprie initiativa, un articolas cu referire la Atelierul de arhitectura. Si acum, vrand-nevrand (glumesc), se pare ca trebuie sa continui acest inceput.

    Discutia la care ma provocati este una foarte importanta. Si de aceea voi copia mesajul dvstra initial intr-un post si discutia dintre noi va fi cuprinsa in comentarii.

    RăspundețiȘtergere
  11. La Balteni am fost de foarte multe ori in ultimii 2-3 ani sa urmaresc lucrarile de la cele cateva case construite de notar. Eu lucrez mult pe santier si am constatat ca la acest gen de arhitectura nu se prea poate altfel in zilele noastre.
    Casa de la Balteni pe care o vedeti in fotgrafie mai sus chiar are peretii alcatuiti din chirpici, iar structura este din lemn. Daca va uitati cu atentie, se poate vedea in poza gratarul pregatit pentru primirea unui strat de acoperire din pamant.

    RăspundețiȘtergere
  12. Minunat ce vad aici! Unde va pot gasi pentru a va consulta pentru constructia unei case? M-as fi bucurat sa postati un numar de telefon si o adresa. Multumesc si sper sa vedem pe blog si alte proiecte asemnatoare.

    RăspundețiȘtergere
  13. @ Mihai
    Multumesc frumos!
    Am pus acum adresa mea de mail in prezentarea de sub antet. Telefonul vi-l pot da pe mail, daca imi scrieti.

    RăspundețiȘtergere
  14. Ma bucur foarte mult ca am gasit aceasta pagina si ca inca se mai gasesc arhitecti interesati de promovarea artei traditionale romanesti. Din pacate foarte multi oameni cosidera arta romaneasca arta taraneasca si o asociaza cu "a nu fi modern, a nu fi educat, a nu fi in pas cu moda, cu lumea buna etc". In realitate e vorba de traditia romaneasca, iar aceasta traditie reprezinta un stil de viata 100% ecologic si aflat 100% in armonie cu natura si cu conditiile de clima in care noi traim. Materialele de constructie folosite sunt ecologice si nu au efect nociv asupra corpului, in timp ce materialele folosite azi au multe efecte negative asupra corpului, dar si asupra mediului. De ex- plasticul folosit ca izolant,polistirenul, sufoca incaperile,incaperile nu mai respira, si se creaza o atmosfera sufocanta, de sera, propice dezvoltarii bacteriilor, mucegaiurilor, igrasiei etc. Occidentalii rezolva problema asta prin a face tuburi de aer conditionat, iar acestea la randul lor permit acumularea de bacterii in tuburi si filtre, dar si creaza curenti de aer ce duc la aparitia de sinuzite, bronsite etc. In Occident, SUA/Canada, s-au folosit foarte mult azbestul si plumbul la constructia de locuinte, si chiar se mai foloseste si azi. In fiecare an in SUA se descopera 3000 de cazuri noi de cancer datorate azbestului din locuinte. Din pacate modernismul s-a nascut din orgoliul de a face ceva diferit, in loc de a face ceva benefic, si de a face ceva nemaivazut pana atunci, pt a putea obtine din vanzarea acelui lucru un profit cat mai mare. Asta e problema modernismului- orgoliul, lacomia de bani, superficialitatea in gandire si scopuri.

    RăspundețiȘtergere
  15. Aveti dreptate in cele pe care le-ati scris. Sunt lucruri care trebuiesc facute cunoscute cat mai multor oameni.

    Sunt insa doua lucruri distincte: arhitectura ecologica si arhitectura traditionala sau inspirata din traditie care poate fi pusa in opera intr-un sistem constructiv ecologic sau nu. Desigur, este mult mai sanatos si mai confortabil sa locuiesti intr-o casa ecologica. La noi insa, in Romania, sa iti faci o casa ecologica implica deocamdata o serie de complicatii pe care putini sunt dispusi sa si le asume.

    Eu insami sunt axata pe arhitectura traditionala, nu neaparat ecologica. Desigur, incurajez clientii mei sa foloseasca materialesi tehnici naturale, dar deseori e complicat cu mana de lucru si aproape intotdeauna nu foarte ieftin. Sunt multumita ca reusesc sa imi conving beneficiarii sa accepte pridvorul care are un rol foarte important in confortul locuirii pe timp de vara si care face ca aerul conditionat sa nu fie indispensabil.

    In cadrul Ordinului Arhitectilor din Romania s-a constituit insa un grup de studiu (si de lucru) numit Arhiterra axat pe arhitectura ecologica. Din pacate nu stiu chiar nimic despre el, insa cine este interesat, poate cauta “arhiterra” pe Google si cred ca i-ar putea contacta pe colegii mei.

    RăspundețiȘtergere
  16. Trebuie sa discutam mai mult despre ce inseamna arhitectura ecologica si in ce masura e ea diferita fata de cea traditionala. Din pacate, in ultima vreme am observat o incercare de redefinire a termenului de ecologism in favoarea marilor corporatii chemo-petroliere internationale. Grupari "ecologiste" radicale, vorbesc despre drepturile animalelor si ii ataca pe cei imbracati in haine de blane. Dar in realitate, aceste grupari "ecologiste" nu fac altceva decat sa promoveze in mod agresiv produsele artificiale/plastic ale corporatiilor Occidentale. Ei spun- hai sa salvam un animal, dar in realitate promoveaza industria plasticului, una dintre cele mai poluatoare ramuri industriale, responsabile pentru un procent semnificativ din poluarea globala. Deci, incercand sa salveze un animal, omoara de fapt toate animalele de pe planeta. Oamenii nu se mai imbraca in haine de blana, se imbraca insa in haine de poliester, sau se imbraca in haine subtiri de vara, si merg iarna cu masini super incalzite, stau in cladiri(magazine, birouri,locuinte personale) super incalzite, iar incalzirea e obtinuta din petrol, carbuni etc. Deci,cateva grupari "ecologiste" radicale, reusesc sa transmita oamenilor un stil de viata aflat in totala opozitie cu natura, si in deplina concordanta cu planurile de marketing ale corporatiilor.
    De aceea trebuie vazut mai mult ce inseamna "arhitectura ecologica". Daca folosesc si ei polistirena si alte tampenii de genul acesta pentru a izola locuintele si a "minimiza costurile legate de incalzire", atunci sa fie ei sanatosi, dar nu au nici o treaba cu ecologismul.
    De-a lungul timpului, fiecare popor s-a adaptat perfect la conditiile sale de clima, relief, vegetatie si s-a dezvoltat o cultura traditionala 100% ecologica, adica 100% in armonie cu natura. Pentru ca asta ar trebui sa insemne "ecologsimul" armonia omului cu toate sistemele vii de pe aceasta planeta, adica armonia omului cu natura.
    Noi in Romania avem o clima temperata, cu precipitatii abundente si uneori chiar in cantitati mari si de aceea ne-am facut acoperisuri in 4 ape, ca apa si zapada sa se poata scurge usor. Mai mult de atat, acoperisul in 4 ape formeaza o piramida,iar astazi se stie despre efectul de piramida datorita caruia alimentele puse intr-o pirmaida sau apa se pastreaza nealterate vreme de mai mult timp. Practic acoperisul in 4 ape, piramidal, are un efect de conservant pe termen lung, fara a avea insa efectele secundare ale aditivilor pusi astazi in alimente. La noi exista paduri, iar oamenii au folosite lemnul foarte mult in constructiile traditionale. Lemnul este insa si un material cald, exceptional pentru clima noastra, mai rece. In tarile cu o clima mai calda, s-a folosit mai mult piatra, deoarece piatra este rece, si pastreaza temperatura mai scazuta. La Pol s-a folosit zapada. In tarile calde si umede oameni au folosit tot acoperisul in 4 ape, ca si la noi. Doar in Occident s-a folosit acoperisul in 2 ape, din traditionala lor zgarcenie. In China, India, Indonezia acoperisul este adaptat la clima lor, si e in 4 ape ca la noi.
    Spunea-i de pridvor. Intr-adevar este foarte benefic pe timpul verii, deoarece pastreaza racoare in jurul casei.In mod traditional, noi romanii am folosit insa si vita-de-vie in jurul casei, aceasta absorbind caldura soarelui,tinand praful departe, producand oxigen si uleiuri volatile cu efecte benefice asupra sanatatii, si desigur fructe sanatoase.
    Vita-de-vie in jurul casei este perfect ecologica, perfecta adaptata mediului, iti produce si mancare, si oxigen, si racoare, este si filtru pentru praf, este si aroma-terapie etc. Si pomii fructiferi plantati in jurul casei au un efect asemanator.

    RăspundețiȘtergere
  17. Imi place foarte mult casa de la Dudu, desi toate sunt superbe. Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  18. Buna seara,
    Am avut, trebuie sa recunosc, o mare surpriza sa descopar acest blog. Caut de ceva timp, un proiect de casa. Am un teren de 3000 de mp in Rau Alb, o localitate superba din zona Voinesti,Dambovita. Pe teren a fost construita o "casa" la care am inceput demolarea.Nu era de tinut...
    Ei,trecand peste aceste amanunte, ma intereseaza un proiect de casa traditionala romaneasca. Mi-a placut foarte mult un anumit proiect - Casa Gogeasca. Daca as sti si un pret aproximativ al proiectului m-as putea hotara.
    Ideea este ca vreau sa ma apuc in acest an de constructie, macar acum dupa 5-6 ani de cand am cumparat terenul. putem lua legatura direct pe e-mail magazinecologic@yahoo.com sau la tel 0744 453 844. Matei

    RăspundețiȘtergere
  19. felicitari,de ce nu-ti faci un site?,ai nevoie de mai multa reclama,din pacate lumea de azi e foarte informata,dar prost informata,ar fi pacat sa nu ai sanse maxime de a fi cunoscuta de cei cu bun gust,care contrar unor pareri sunt multi,dar poate dezorientati...

    RăspundețiȘtergere
  20. Nu vreau sa intelegeti ca am ceva personal cu dumneavoastra sau cu arhitectura traditionala romaneasca. Catusi de putin. Insa am o problema cu pastisa, cu reproducerea unor modele si prezentarea lor drept vechi (cu materiale moderne). Inteleg restaurarea unei case VECHI, care deja are o istorie, o viata ce merita consevata, ingrijita, etc (asta nu inseamna ca toate casele vechi sunt nu stiu ce capodopere care trebuie pastrate cu orice pret; am mai vazut astfel de persoane care fac ochii cat cepele cand aud de ceva vechi, indiferent de calitatea acelei constructii). Oare nu la fel faceau oamenii acum 100-200 de ani? Pastrau ceea ce era de pastrat, inlocuiau ce nu era si construiau noul dupa ultimele tendinte, dupa spiritul timpului daca vreti. De ce noi astazi am face altfel? Ne-am prostit intre timp? Nu mai dorim nici un fel de progres? Ne simtim asa dezamagiti de prezent incat ne refugiem in trecut? Acu fie vorba intre noi, daca eventualii clienti se uita pe santierele patriei au si de ce sa fie dezamagiti. Insa ceea ce se construieste astazi in Romania este tot o reintoarcere la trecut(casa bunicii de la tara) insa cu multa indiferenta si heirupism (macar dumneavoastra sunteti fidela unui stil, tineti la materiale, etc).

    In concluzie ca deja am spus cam multe: nu va condam pentru ca promovati acest tip de arhitectura, insa trebuie ca omul secolului 21 (nu toti oamenii de astazi au trecut in aceste timpuri, cultural vorbind) sa inceapa sa ceara de la o casa ceea ce modul sau de viata ii impune.

    RăspundețiȘtergere
  21. V-as fi inteles mai usor daca vedeati macar 1% , ca sa nu zic 10% , case noi ridicate in stilul arhitecturii traditionale romanesti.

    Ma rog, o sa incerca un raspuns mai pe larg peste cateva zile... asta in ideea ca mai treceti pe aici.

    RăspundețiȘtergere
  22. Felicitari pentru creatiile dumneavoastra!

    Sunt in special interesat de casa de la Balteni .

    Lucian

    RăspundețiȘtergere
  23. @ Anonimului din 3 mai
    scuze, deabia acum am vazut mesajul dvstra, fusesem captata de cititorul care a lasat urmatorul mesaj.
    Multumesc pentru aprecieri! Un site este ceva mai elaborat, voi face asta in timp... Deocamdata postez cate ceva de ici, de colo, case vechi si mai noi, care pot constitui un punct de plecare pentru o abordare contemporana a arhitecturii traditionale. Atat cat sa dea incredere celor care vor sa isi construiasca o casa dar nu au curajul sa ceara asta arhitectului.

    @ Lucian
    Multumesc mult! Daca doriti date suplimentare imi puteti scrie pe mail.

    RăspundețiȘtergere
  24. Felicitari ! ...chapeau bas !

    Ce pacat ca nu v-am "descoperit" in urma cu 5-6 ani.
    Oricum nici acum nu este tarziu, in sensul ca doresc sa-mi realizez un vis; o casauta taraneasca, cat mai discreta ca volum -ceva de genul cca. 50m2 amprenta la sol, si nu mai inalta de 4 m la varful cornisei, intinsa pe o crama/beci din piatra de munte, cu soclul din piatra la cca. 100cm deasupra solului, iar ca materiale de constructie doresc doar lut in amestec cu paie si nisip, lemn, piatra de munte, isr armaturi panouri impletite din rachita. Materialul cu care voi acoperi casuta ramanand sa-l aleg dupa consultari si cu domnia voastra daca veti accepta sa ma sfatuiti.

    Inca o data felicitari pentru ceea ce faceti.

    RăspundețiȘtergere
  25. Multumesc frumos!

    Legat de casuta dvstra, ne sfatuim, sigur! Contactati-ma pe mail.

    RăspundețiȘtergere
  26. Am invatat la scoala ca un "kitsch" este ceva ce vrea sa para ceea ce nu este. Casele dumneavoastra vor sa fie in stil romanesc, dar nu sunt pentru ca sunt proiectate si construite acum. Nu inteleg de tindeti sa copiati un stil, in loc sa il reinterpretati si sa il aduceti in contemporan.
    Ca sa spun altfel: daca m-as apuca sa desenez catedrala gotica Sf. Maria din Sibiu, as amplasa-o in Medias si as spune ca promovez stilul gotic, as declara-o o solutie acceptabila (desi nu stiu de ce lumea trebuie sa se multumeasca doar cu acceptabil), as creea arhitectura contemporana valabila si lumea m-ar aplauda?

    RăspundețiȘtergere
  27. @ alexsleepy
    Va raspund foarte scurt:

    http://atelieruldearhitectura.blogspot.com/2009/11/ansamblul-parohial-sfantul-nicolae-din.html

    Pentru aceasta lucrare arh. Livia Caltia i s-a decernat Premiul Naţional pentru Arhitectură al primei ediţii a Premiilor Naţionale pentru Artă 2008, la propunerea Ordinului Arhitecţilor din România şi a Uniunii Arhitecţilor din România.

    D-na Caltia a facut exact ceea ce dvstra socotiti condamnabil. Nu a copiat intru totul o anume biserica, dar toate elementele de arhitectura sunt fie copiate, fie foarte clar rezolvate in stilul arhitecturii bisericesti brancovenesti.

    p.s. Daca doriti continuarea dialogului o sa va rog sa semnati cu numele dvstra real. Asa este colegial.

    RăspundețiȘtergere
  28. Buna seara,
    Frumoase case!Pe cea de la Dudu o admir de vreo 5 ani de cand a inceput sa prinda forma.Tare imi doresc o casa ca a bunicilor mei din Moldova, dar din pacate innafara de Muzeul Satului si blogul de fata se pare ca pe nimeni nu preocupa acest subiect.Asta-i complexul nostru al romanilor nu consideram ca-i bun cei in ograda noastra ci cei pe la vecini, sau si mai rau ne-am obisnuit sa construim cladire"moderne" dar comune ca si stil.V-as fi recunoscatoare daca m-ati putea ajuta sau indruma catre site-uri/oameni/institutii care sa-mi dea posibilitatea sa ma documentez cu privire la casa traditionala taraneasc din zona Bacaului.
    Am o sincera admiratie pentru preocuparile dv.

    RăspundețiȘtergere
  29. Multumesc frumos pentru aprecieri! Imi pare bine ca ati vazut casa de la Dudu "pe viu" :).

    Legat de casele din regiunea Bacaului, nu stiu chiar deloc ce sa va spun. Nu stiu sa existe documentatie prea multa, dar e drept, eu am fost interesata mai mult sa abordez arhitectura caselor din sud si nu va pot spune cu exactitate.
    Am o fosta colega de facultate care e din Bacau si lucreaza acolo. Ma gandesc ca ea ar trebui sa fie, poate, in tema. O sa o contactez si o sa va dau datele ei. Pentru asta, am nevoie de adresa dvstra de mail. Mi-o puteti da scriindu-mi pe liliana.chiaburu@gmail.com

    RăspundețiȘtergere
  30. Imi place mult casa de la Gogeasca. Pare a fi casutza din povesti. :) Felicitari si la mai multe proiecte de felul acesta.

    RăspundețiȘtergere
  31. salutare!
    va felicit si va multumesc pentru demers. interesul vostru pentru arhitectura traditionala ma incurajeaza sa cred ca identitatea nationala este doar "amortita" si nu uitata cu totul.

    in 2007 am demarat aventura construirii casei mele. deopotriva eu si sotia ne doream o "casa romaneasca", insa ne gandeam mai degraba la o casa taraneasca, specifica sudului romaniei, simpla, pe un nivel. din lupta cu prostia decidentilor locali a rezultat o casa cu elemente de stil neoromanesc. in scurt timp ne-am indragostit de acest proiect.

    am constatat ca oamenii sunt incantati sa redescopere elementele traditionale. am invatat multe despre stilul neoromanesc si imi doresc sa promovez valorile sale. cine stie, poate peste cativa ani voi locui intr-un cartier "brancovenesc"...

    RăspundețiȘtergere
  32. felicitari!
    ganditi foarte frumos, Liliana Chiaburu.. e o incantare sa vezi atata dedicatie pentru lucrul bine facut :)
    Doamne ajuta.

    RăspundețiȘtergere
  33. Superbe, felicitari, sunt uimit si incantat. Continuati, faceti prozeliti, popularizati-va cat mai mult.
    Bravo de multe ori.

    dr.ing. Dan Vasilache

    RăspundețiȘtergere
  34. Multumesc tuturor pentru aprecieri! Incurajarile imi fac bine. :)

    @ Emil
    Arhitectura pe care o fac eu este diferita de ceea ce se numeste arhitectura "neoromaneasca" si care este o arhitectura oraseneasca de sfarsit de secol XIX - inceput de XX facuta de arhitecti. Sursa mea de inspiratie este arhitectura taraneasca si arhitectura conacelor si palatelor romanesti.

    RăspundețiȘtergere
  35. multumesc pentru mesaj, liliana. lamurirea este bine-venita. gasesc fascinanta sursa de inspiratie pe care ti-ai ales-o. faci un lucru extraordinar. tine-o tot tot asa!

    RăspundețiȘtergere
  36. ca arhitectura romaneasca mie nu mi se pare a fi normal ancadramentul ferestrei de la parter ( pt. .Casă la Dudu (comuna Roşu), Ilfov). e o decoratie care putea sa dispara? (eu nu am studii de specialitate si s- ar putea sa ma insel, imi cer iertare dar asta e opinia mea)

    RăspundețiȘtergere
  37. Nu are de ce sa dispara pentru ca este un detaliu specific arhitecturii traditionale.

    RăspundețiȘtergere
  38. Excelente proiectele - felicitari calde pentru asa viziune. Casele dumneavoastra dau un sentiment cald si pur, este ceva sincere si nepretentios care te imbie inauntru cand le vezi. Au o eleganta discreta, nepretentioasa. Notariatul public imi pare absolut superb. Mie imi evoca un sentiment similar celui incercat cand vii acasa dupa un drum lung.
    Felicitari si pentru clientii ce au avut curajul si viziunea sa aleaga astfel de desen.
    Poate exemplul dumneavoastra sa fie urmat si de altii.

    @alexsleepy: comentariul este absurd. Casele arh. Chiaburu nu pretind sa fie ceea ce nu sant, nici creatorul nici proprietarul nu pretind ca au conace sau case taranesti de sfarsit de veac trecut. Ele sant propuse cinstit si clar, deschis inspirate dintr-un ordin the arhitectura distincta.
    Dupa logica asta tot curentul neoclasicist este kitsch pentru ca este inspirat din arhitectura classica Greaca si Romana?

    RăspundețiȘtergere
  39. @ Razvan
    Multumesc frumos pentru aprecieri. Ma bucura cu atat mai mult cu cat vin din partea cuiva preocupat de arhitectura traditionala veche. Pentru ca am observat ca, in general, cei preocupati sa promoveze arhitectura veche din Romania nu sunt deloc interesati si de perpetuarea ei... Nu inteleg de ce.

    RăspundețiȘtergere
  40. Da, si eu am observat asta. As fi tentat sa cred ca aceasta tendinta de a onora arhitectura traditionala veche in timp ce zeflemim arhitecura traditionala noua se ascunde in teama de a devalorifica pe prima prin acordarea de credit celei de a doua. Ne este poate frica sa banalizam aspectul istoric prin reproduceri ieftine confuzand in acest proces reproducerea/copierea cu inspiratia. Poate este o reflectie a lipsei noastre de siguranta, a indoielii noastre tacite in valorile noastre. Desigur, daca am fi tari si increzatori in valorile care ne definesc cultural, am accepta pana si imitatia ca cea mai sincerea forma de compliment.

    O dovada clara a lipsei noastre de incredere in ceea ce ne defineste este impestritarea vocabularului Romanesc colocvial cu expresii sau cuvinte din Engleza in disperarea de a parea 'vestici' si 'occidentalizati'. Deunazi un asa numit 'expert in arhitectura tradionala romaneasca' imi sugera sa 'highlightam' trasaturile distincte ale monumentelor noastre forurilor internationale. Bietul om, atat de bine intentionat si atat de caraghios in acelasi timp.

    Pe de alta parte nici nu facem nimic spre a conserva arhitectura veche si ne lasam monumentele sa se probuseasca sub ochii nostri asa ca poate ipoteza mea cum ca ne-ar fi tare frica sa nu ne banalizam istoricul nu prea sta in picioare. O alta ipoteza?

    RăspundețiȘtergere
  41. In primul rand imi cer scuze ptr ca de-abia acum raspund. Sunt intr-o perioada in care sunt coplesita de multe chestiuni extraprofesionale.
    Spuneam despre cei care se ocupa de promovarea arhitecturii noastre vechi pe internet (aproape toti de alte profesii decat arhitectura) care este un lucru foarte laudabil, dar care nu manifesta interes pentru perpetuarea ei in zilele noastre… Parerea mea este ca preocuparea lor vine dintr-o fronda la ce se intampla azi nu numai in arhitectura, ci pe toate planurile, la acest proces de depersonalizare si globalizare. Nu este o atitudine ofensiva, ci defensiva… Nu propune ceva, ci cauta un refugiu… Ca sa te incumeti sa preiei si sa duci mai departe ceva ce tine de traditie este nevoie sa ai un tip de educatie care noua, romanilor se pare ca ne lipseste. Nu stiu daca din totdeauna, dar cu siguranta generatiile noastre se gasesc in aceasta situatie. In mod surprinzator acest lucru nu se intampla in Serbia, Ungaria sau chiar si Bulgaria, tari care si ele au trecut prin comunism. Se pare ca este o tara mai veche a noastra. Adoptam cu mult prea mare usurinta tot felul de mode si modele fara sa le digeram deloc. Dintr-o deschidere exagerata sau dintr-un complex… Atat arhitectii cat si multi dintre cei care pur si simplu isi construiesc case.
    Cum se vede din interventiile la acest topic, doritori de arhitectura traditionala sunt… Oferta din partea arhitectilor lipseste aproape complet… Da, si aici este de discutat mult, de ce si cum…
    Spuneam ca voi face un topic separat dar fiind vorba chiar de discutii, asta ar implica o atenta urmarire a reactiilor, dar cum zilele viitoare iarasi nu stiu daca voi avea ragaz sa ma ocup de blog, voi amana putin. Sper nu mult.

    RăspundețiȘtergere
  42. Imi pare rau sa aud de problemele extraprofesionale - sper sa se rezolve satisfacator dumneavoastra.

    Interesant ce spuneti despre reactia impotriva globalizarii. Daca este adevarat, asta ar fi tare ingrijorator caci impreuna cu alte reactii anti-globalizare, asta ar fi inca o patrundere subtila in constiinta comuna.

    Dar nu stiu daca asta este cazul, as crede ca o reactie instinctiva anti-globalizare s-ar manifesta mai degraba printro respingere a noului si un refugiu in vechi, in orice ne-ar ancora de trecut si de felul vechi, incercat si testat de a ne duce traiul, reflectat si in arhitectura.

    Cred ca propunerea dumneavoastra despre lipsa educatiei necesare aprecierii frumosului este mai plauzibila. As merge cu aceasta sugestie. Cu riscul de a parea elitist, da sant de acord cu dumneavoastra ca aprecierea frumosului cere pregatire, nu cred ca este o reactie pur elementara, olfactiva. Sigur, la baza si un cimpanzeu poate nota bogatia de culoare a unei orhidee. Nu si aprecia. Cred ca distingerea intre diverse stiluri arhitercturale si aprecierea lor in context evolutiv, cultural, istoric cere mai mult. Si din nefericire s-ar putea sa aveti dreptate ca multora dintre concetatenilor nostri le lipseste educatia necesara.
    Spun nefericire nu ca ar fi o lacuna imposibil de redresat dar ar solicita un proiect de inginerie sociala mult prea elaborat. Oricum chiar daca ar fi vointa si resurse pentru acest gen de educare in masa, nu stiu daca scopul chiar ar justifica resursele.

    Cat despre lipsa de angajare in promovarea arhitecturii traditionale manifestata de catre cei iubitori de arhitectura veche (ca mine), poate este si o reflectie a prioritizarii pe car fiecare din noi ne-o asumam. Constienti fiind ca nu le putem face pe toate, ne axam pe ceea ce percem ca ar fi in pericol imediat. Ce vreau eu sa spun aici este ca pe mine ma intristeaza cand vad intr-un frumos sat argesean vulgaritatea unui 'supemarchet blu ice' construit ca'n Dallas cu termopane si scaune de plastic Marlborough DAR sant constient si de efemeritatea unei asfel de constructii si irelevanta ei pentru spatiul cultural romanesc si las timpul sa rezolve ofensa. Ceea ce ma doare pe mine insa mai tare si ceea ce imi ordoneaza implicarea in protejarea arhitecturii vechi este aprecierea ca monumentele de patrimoniu, casele vechi sant limitate si ca amintirea unor zile frumoase, se vor sterge mai devreme sau mai tarziu din memoria colectiva a natiei mele. Si daca si cand urmasii nostri vor fi ajuns la acel punct in timp, deja nu ar mai conta in ceea ce ma priveste daca satele romanesti vor fi fost napadite de vile Dallas.

    RăspundețiȘtergere
  43. Foarte frumos in special mi-a atras atentia Casa de la Gogeasca, Prahova. Un proiect extraordinar.

    RăspundețiȘtergere
  44. La multi ani!Rabdare si dragoste pentru tot ce fauriti!Va admir si va iubesc,iar Dumnezeu sa va ajute in viata dumneavoastra!O casa traditionala,mi-am dorit-o in clipa cand am vazut-o pe bancnota de 10 lei.Mie imi pare cea mai simpla si frumoasa promovare a traditiei romanesti.Casa mea v-a fi chiar mai mica,6/7,dar musai cu cerdac. Un an nou cu pace!

    RăspundețiȘtergere
  45. @ anonimul din 5 ianuarie
    La multi ani, cu pace si cu bucuie!
    multumesc frumos pentru cuvintele calde!
    imi cer ietare ptr intarzierea cu care am raspuns :).

    RăspundețiȘtergere
  46. Felicitari, arata grozav casele.
    Eu as dori sa imi pun pe casa restaurata de la tara acoperis de fan/paie. puteti sa ma sfatuiti in acest sens?
    Va multumesc foarte mult
    Ovidiu Gostian

    RăspundețiȘtergere
  47. @ Ovidiu Gostian
    Deocamdata nu stiu nimic despre tehnologia acestor acoperisuri, o sa incerc sa ma documentez. Dar nu acum, ci doar peste ceva timp. Daca vreti, mai intrebati-ma peste vreo saptamana pe mail.

    RăspundețiȘtergere
  48. ... tot ce vad aici se bazeaza pe arhitectura otomana, evident cu cateva elemente autohtone, super

    RăspundețiȘtergere
  49. @ Dragos
    Stimate domn, deduc ca sunteti arhitect. O sa public comentariul dvstra, cu siguranta, dar va rog inainte de asta sa imi trimiteti un mail cu numele dvstra complet. Asa se procedeaza intre colegi, nu criticam sub anonimatul unui simplu prenume. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  50. Mă întristează faptul că din zecile de comentarii pe care le-am citit aici doar două au fost negative, iar cei care le-au scris au renunțat ușor în fața atitudinii puternic defensive pe care ați adoptat-o ca răspuns. Premiile de arhitectură din ziua de azi se acordă, de cele mai multe ori, unor realizări care nu sunt demne de luat ca model. Nu cred că răspunsul dumneavoastră a fost foarte relevant. Proiectele pe care le-am văzut aici nu cred că se pot numi arhitectură. Sunt, după cum au menționat și ceilalți doi, doar o pastișă, un kitsch. Din păcate, tipul acesta de „arhitectură” este apreciat din ce în ce mai mult (dovadă fiind și comentariile majoritare), mai ales când pretinde să evoce o „arhitectură tradițională”. Oamenii sunt interesați de ea, dar, din păcate, nu mai pot recunoaște calitatea. Sursa de inspirație pe care ați ales-o este frumoasă, dar ea trebuie să rămână un impuls, o sugestie, nu o rețetă pe care o aplicați în orice condiție; trebuie reinterpretată pentru a da naștere unei noi arhitecturi contemporane, care se adaptează unui noi mod de viață, dar care se încadrează în continuitatea temporală evocând subtil trecutul. Cred că puteți ajunge acolo dacă luați în calcul și părerile care vă contrazic. Este păcat să ne batem joc de patrimoniul nostru. Am acordat timp acestui mesaj cu scopul de a vă deschide puțin ochii și a vă ajuta, nu vreau să îl luați în nume de rău. Succes în continuare! Cristina Popescu, anul IV la Facultatea de Arhitectură Ion Mincu

    RăspundețiȘtergere
  51. @ Cristina Popescu
    Dvstra va voi face placerea sa nu va raspund "puternic defensiv". Ma voi rezuma la a spune doar atat: Vai de Facultatea de Arhitectura Ion Mincu ce a ajuns!

    RăspundețiȘtergere
  52. Puteți sta liniștită, majoritatea facultății gândește ca dvoastră. De-aia nu ajungem nicăieri. Nu mă așteptam să înțelegeți, sper să înțeleagă, totuși, alți cititori și să se gândească de două ori înainte să aprecieze lipsa bunului simț. Mulțumesc

    RăspundețiȘtergere
  53. Imi pare bine sa observ ca studentii de la UAUIM nu stapanesc definitia kitsch-ului. Credeam ca doar cu notiuni elementare de istorie au probleme. In primul rand kitsch-ul presupune o reproducere (de obicei la scara industriala) a unei opere de arta. In arhitectura ar insemna o copiere a unor proiecte originale, folosind tehnici si materiale inadecvate. Proiectele prezentate mai sus nu copiaza niciun proiect original, ci reprezinta arhitectura facuta in stil traditional folosind tehnicile si materialele adecvate, prin urmare nu se incadreaza in definitie.
    Ruxandra Corduneanu

    RăspundețiȘtergere
  54. Bine. Nu are rost să mai zic nimic. Le știți deja pe toate.

    RăspundețiȘtergere